Cea mai costisitoare locomotivă din lume
...de Ion Cristoiu
Într-un colţ al Muzeului de Istorie a Căilor Ferate Române, vizitatorii pot vedea şi, la o adică, se pot urca în cabina ei, accesibilă publicului, locomotiva 20AB2500. E o banală locomotivă Diesel, scoasă din circulaţie cu mulţi ani în urmă, după descoperirea unei defecţiuni la sistemul de siguranţă.
Nu de asta a fost expusă ea la Muzeu, ci de altceva, mult mai important.
E cea mai costisitoare locomotivă din lume, demnă de a intra în Cartea Recordurilor, dacă faimoasa carte ar avea un capitol dedicat preţurilor ciudate.
Despre această locomotivă, Ministerul Transporturilor a publicat o monografie de cincisprezece pagini, îmbrăcată în piele şi cu zece planşe color.
Pentru tipărirea ei au fost alocate de la Buget cinci miliarde de lei.
De zece ori cît a costat Marele Dicţionar Enciclopedic Ilustrat, în zece volume.
S-a întîmplat asta în anul de graţie 1996.
La un an după aceea, afacerea a intrat în atenţia organelor de anchetă.
Pentru definitivarea dosarului, s-a comandat o expertiză de specialitate. Expertiza a costat zece miliarde de lei. De opt ori mai mult decît preţul unei locomotive noi, importate din Germania, cu schemă de funcţionare cu tot.
Parte în viitor proces, Ministerul Transporturilor a comandat, la rîndu-i, o contraexpertiză.
A costat douăzeci de miliarde de lei.
Găsirea şi aducerea locomotivei la Muzeu, întreţinerea ei (trebuie ştearsă de praf în fiecare zi şi verificat dacă nu cumva i-a ruginit motorul) costă anual statul român un miliard de lei.
Ancheta s-a încheiat cu patru ani în urmă.
Dosarul a fost trimis în instanţă.
Procesul n-a trecut însă pînă acum de faza controverselor procedurale.
Avocaţii Ministerului au cerut ca la proba cu martori să fie citat autorul monografiei, pentru a se dovedi că o mare parte din costuri se explică prin valoarea inestimabilă a inspiraţiei.
Autorul monografiei e însă de negăsit, deoarece e vorba de o operă colectivă.
*
Personaj
Flăcău tîrzior şi urîţel, Costel Vaşcău e faimos în sat prin glumele proaste pe care le pune la cale.
Primele sale victime au fost membrii familiei. Tatăl a rămas cu un picior rupt de cînd Costel Vaşcău, intrînd în grajd pe nesimţite, şi-a vîrît degetul mare în fundul viţelului. Maică-sa suferă de inimă de cînd Costel Vaşcău i-a răcnit Bau! într-o noapte cînd trebăluia la bucătărie pe întuneric, deoarece se întrerupsese lumina.
Fiind singur la părinţi, Costel Vaşcău a epuizat repede familia. Viaţa la constrîns să treacă la ceilalţi locuitori ai satului.
Lui Vasile a Stanei i-a opărit picioarele, punîndu-i în cale, pe cînd se întorcea de la WC, extinctorul din peretele Primăriei. Dumitru Lăluci era să se ducă pe copcă tot din cauza unei glume de-a lui Costel Vaşcău: i-a luat piedica de la frînă. Dacă Dumitru Lăluci a scăpat, sărind din mers din cabină, maşina însă s-a făcut praf, intrînd în peretele dinspre şosea al minimarketului La Neluţa, fiică-mea.
Ultima glumă a lui Costel Vaşcău era să-l coste o zdravănă chelfăneală. Întorcîndu-se de la prăşit cu alţi flăcăi şi fete, a aşezat de-a curmezişul şoselei naţionale un stîlp de telegraf, dintre cei uitaţi pe marginea drumului de lucrătorii care instalaseră o porţiune din linia ultrasecretizată Bucureşti-Moscova.
Un autobuz a frînat la timp, pentru că avea viteză mică. I se spărsese baia de ulei, şi şoferul mergea cît putea de încet, ca să nu se scurgă tot uleiul. Un jeep însă n-a reuşit s-o facă şi a zburat tocmai pe căpiţa de fîn a lui Ghiţă Pandele, provocîndu-i gospodarului o pagubă uriaşă: veniţi să ancheteze accidentul, cei de la Miliţie descoperiră ascuns în fîn un tanc furat cu armament cu tot.
Printează
Trimite prin Email
Trimite pe Y!m
Salvează