Traficul cu opere de artă s-a mondializat !
...de Lucia Ivănescu
Catalogul-repertoriu, în care această Interpol trece de 40 de ani încoace operele de artă furate, conţine circa 34 000 de astfel de obiecte. Din august 2009, ele au fost puse pe Internet, astfel ca poliţişti, magistraţi, profesionişti sau amatori de artă din lumea întreagă să fie informaţi. Chiar şi marele public s-a dovedit deja a fi un aliat important în cruciada contra traficului cu opere de artă furate. Interpol a deschis, site-ul securizat, cu date internaţionale despre operele de artă furate, sperând că demersul va deveni un obstacol important în traficul ilicit cu artă, făcându-i şi pe vânzător şi pe cumpărător să se teamă că vor fi descoperiţi. Şi cel care investeşte banii are de acum posibilitatea de a verifica dacă o lucrare este trecută pe lista Interpol, listă devenită « cel mai mare muzeu » : 69 de Picasso, 38 Renoir, 15 Monet şi tot atâţia Matisse, 12 Cézanne şi vreo zece Van Gogh; Rembrandt, Raphaël, Vélasquez, Goya, dar şi alţi pictori flamanzi ; sculpturi, mobile, vase, pendule, manuscrise, instrumente muzicale, piese de arheologie di toate timpurile şi din toate regiunile, dar şi artă contemporană. În faţa unui astfel de patrimoniu, ar păli şi Luvru şi Metropolitan, la un loc..
Un Degas de 800.000 euro, furat în 2010
Un pastel semnat de Edgar Degas a fost furat chiar la începutul acestui an, la Marsilia, adăugându-se pe lista Interpolului, cu cele mai valoroase opere de artă din lume, sustrase din case particulare sau din muzee. Tabloul, botezat "Coriştii" fusese împrumutat de Muzeul d'Orsay din Paris Muzeului Cantini din Marsilia. Pastelul pictat în 1877 valorează 800.000 de euro. Tabloul a fost deşurubat din perete şi nu există niciun semn de intrare prin efracţie. Acum, fişa acestei lucrări – o fotografie color şi o descriere clară a picturii de 32 cm x 27 cm, semnată în partea stângă, jos - se află în baza de date numerice a Interpol. După luni de anchete, reprezentanţii Oficiului central de luptă contra traficului cu artă au debarcat cu două săptămâni în urmă la Drouot, celebra casă pariziană de licitaţii. Bilanţul ? 12 persoane interpelate, printre care un comisar-evaluator de obiecte scoase la licitaţie şi un comisionar, aflat de ceva vreme în urmărire pentru «furt în bandă organizată». Cu acest prilej, poliţiştii au recuperat un tablou dispărut în 2004, un peisaj, semnat Gustave Courbet.Acţiunea,o premieră pentru venerabilul Interpol, alarmat de creşterea acestor infracţiuni. «Ne-am convins că astfel de intervenţii sunt foarte lucrative», a rezumat laconic Karl-Heinz Kind, de la Interpol.
O pendulă dintr-un castel francez, acasă la Berlusconi
Spectaculos este că hoţii reuşesc să fure pe alese, lucrări ale pictorilor clasici, tocmai din muzee prestigioase. Tablouri de Vermeer, de Goya, de Véronèse, de Renoir, de Cézanne, au fost subtilizate chiar de sub nasul muzeografilor de la Luvru, de la Ermitage sau de la Muzeul « Van Gogh ».În ziua de 3 mai 1998, « Drumul spre Sèvres », de Camille Corot, a dispărut din Luvru, în plină zi de duminică ! Pe 7 decembrie 2002, două femei au spart o vitrină a muzeului «Van Gogh », din Amsterdam, şi au plecat cu două pânze ale celebrului pictor, printre care « Ieşirea din Biserica Nuenen ». Cele două persoane au dispărut cu lucrări cu tot, tablouri care nici astăzi n-au fost găsite.
Preţurile de pe piaţa de artă au ajuns uimitor de mari. Foarte la modă, Picasso este preferatul hoţilor, fiindcă ştiu că este o valoare sigură şi vandabilă, indiferent de preţ. Dar acest comerţ ilicit nu se opreşte doar la picturi. Vase, pendule, porţelanuri fine au dispărut din castelele de la Fontainebleau, de la Compiègne sau de la Vaux-le-Vicomte. În castelul Bouges (Indre), o pendulă realizată pentru Louis XVI, a dispărut în noaptea dintre 28 şi 29 mai 1991. De la un negustor german, pendula a aterizat la un anticar care a vândut-o lui… Silvio Berlusconi pentru 700 000 franci. Deocamdată, acesta nu vrea s-o înapoieze.
Hoţii de artă s-au reorientat spre ţările din Golf
Timpul în care persoane cu gânduri ascunse se angajează să lucreze în biserici este ideal pentru subtilizat obiecte de artă sacră. Catedralele de la Perpignan, de la Rennes sau de la Toulouse au fost prădate de mai multe ori..În timpul războaielor, în ţările combatante banditismul este în floare. Conflictele din Afganistan, de exemplu, au golit muzeul din Kabul de aproape 15 000 de piese, sustrase fireşte, cu complicitatea talibanilor.
La început, afacere a negustorilor, anticarilor şi muzeografilor fără scrupulu, furturile sunt pe cale să treacă în activitatea reţelelor mafiote.«Observăm cum uneori apare mica criminalitate, alteori marele banditism», mărturiseşte Jean-Yves Martin, director al muzeelor de artă şi de istorie din Geneva. Atunci când o capodoperă este mult prea cunoscută pentru a putea fi vândută, ea devine monedă de schimb pentru traficanţii de droguri. Şi fiindcă devine tot mai dificil ca obiectele furate să fie vândute în Europa, hoţii se orientează spre ţările Golf. În baza acordurilor internaţionale şi recomandărilor de bune practici pentru muzeele care le-au acceptat, specialiştii încearcă să taie capul hidrei. Interpol şi OCBC fac o muncă nu tocmai uşoară, care rareori este răsplătită. În plus, trebuie să lupte şi cu un adversar puternic-Internetul !
Un Monet, un Picasso, un Matisse, dintr-o lovitură
O serie de 12 tablouri semnate de Andy Warhol, care valorează mai multe milioane de dolari, a fost furată din locuinţa unui colecţionar din Los Angeles,în septembrie 2009.
Menajera colecţionarului de artă Richard L. Weisman a observat, pe 3 septembrie, că lipsesc mai multe lucrări din reşedinţa acestuia. Detectivul Donald Hrycyk, declara că nu s-a observat niciun semn de intrare prin efracţie şi că nimic altceva nu lipsea - nici măcar alte lucrări semnate de Warhol care se aflau în alte camere. O recompensă de un milion de dolari a fost oferită pentru recuperarea tablourilor. Deocamdată, fără succes.Alţi cinci hoţi au reuşit să fugă cu mai multe tablouri valoroase din muzeul de artă « Chacara do Ceu » din Rio de Janeiro. Atacatori cu arme de foc şi grenade. Directorul muzeului a declarat că lucrarile furate erau cele mai valoroase din colecţie : "The Dance" şi o carte de Picasso, "Marine" de Claude Monet, "Garden of Luxembourg" de Henri Matisse şi "Two Balconies" de Salvador Dali. Se pare ca a fost vorba de un jaf la comandă. Hoţii i-au forţat pe supraveghetori să deconecteze sistemul de alarmă. Este unul dintre cele mai mari jafuri din istoria muzeelor braziliene. Se bănuieşte că tablourile au fost vândute pe piaţa neagră sau folosite drept garanţii în tranzacţii ilegale.
Furturi şi la comandă
Dispărute de aproape jumătate de an, Maya, Jacqueline, Marie-Thérèse au fost găsite de poliţie. Cele trei domnişoare sunt de fapt... două tablouri şi un desen semnate Picasso, sustrase în februarie 2009 din casa nepoatei pictorului. După câteva luni, pe 8 august 2009, poliţiştii de la Oficiul central de luptă contra traficului de bunuri culturale(OCBC) au recuperat operele şi i-au reţinut pe autorii furtului. Şi carnetul cu desene al lui Picasso a fost furat tot în 2009, din muzeul «Picasso», în noaptea de 8 spre 9 iunie.
Duminică 5 august 2009, patru bărbaţi mascaţi şi înarmaţi au atacat Muzeul de Arte-Frumoase din Nisa. În plină zi şi în câteva minute ei şi-au luat prada : patru tablouri aparţinând unor mari artişti, două semnate Bruegel, unul Sisley şi un altul aparţinând lui Monet. Ultimele două au mai fost furate în 1998, dar atunci au fost regăsite după doar o săptămână. Fapt rar în acei ani, conservatorul muzeului, Jean Fornéris, regizase furtul împreună cu doi complici. În iunie 2002, el a fost condamnat la cinci ani de închisoare.
«Comandă» precisă a vreunui amator de artă fără scrupule sau furt la voia întâmplării, iată două piste pe care locotenent –colonelul francez Pierre Tabel, care conduce OCBC, nu le exclude niciodată. Singura certitudine, «mai întotdeauna este vorba de o bandă organizată ce demonstrează banditismul din acest domeniu».
Creat în 1975, serviciul francez de poliţie specializată nu are decât un singur omolog, în Italia. În Franţa, aceşti poliţişti sunt locotenenţi şi au urmat cursuri la Institutul de studii superioare de artă sau Şcoala de la Luvru. «Este adevărat că avem o anume sensibilitate pentru artă. Fireşte suntem cu ochii pe conservatorii de la muzee, pe anticari şi frecventăm muzeele şi galeriile de artă, mai ales cele care organizează licitaţii. Dar munca noastră foloseşte metodele clasice de poliţie, cu acţiuni de filaj şi cu interceptări telefonice», explică Pierre Tabel. Activitatea lor nu este deloc simplă. Doar anul trecut, au fost 6 000 de furturi, în total 30.000 de obiecte de artă. Un raport din martie 2008, comun al ministerelor Culturii şi Internelor din Franţa relevă că patrimoniul naţional este «ameninţat de un trafic de o amploare care poate fi asemănat din punct de vedere financiar cu traficul de arme sau de stupefiante».
Printează
Trimite prin Email
Trimite pe Y!m
Salvează